mă-mbrăţişează somnul lumii
într-o dimineaţă cu coroană de soare
acum, ramurile se ondulează pe ascuns
spre un centru nevăzut
dar peste câteva cercuri
ne vom trezi dincolo de răsărit
atât de lipiţi de trunchiul unui vis
încât ne vor creşte şi nouă rădăcini
drept până în mijlocul clipei
No comments:
Post a Comment